
CANCHE LES MASCINS DEVËNTA POETES
11.11.2019, 18:00
Bulsan: Waltherhaus
CANCHE LES MASCINS DEVËNTA POETES
Klaus Diepold, professur tl'Univeristé tecnica de Minca, rajona te so referat de inteligënza artifiziala y se damana sce i algoritms ne sará nia tosc de mius interlocuturs.
Na relaziun de sport tl foliet local, na poesia aladô dl model de Goethe o n laur de conclujiun por l'université - Diepold é dla convinziun che l'inteligënza artifiziala é dadî bele ince rovada te chisc ciamps creatifs, olache ara vëgn ince tres ciamó miú. "Tl dagní sarál tres plü ri da dí sce n test vëgn da na porsona o da na mascin."
Mo nia ma cun i jornalisć, i auturs o i traduturs ne se confrontëia l'inteligënza artifiziala tl ciamp linguistich. An pó bëgn tosc ince se damané sce i algoritms n’é nia de mius interlocuturs: n chatbot, avatar o n assistënt personal virtual pó a vigni moda salvé plü savëi co na porsona y imparé plü debota. Y sce al n'é nia propi n virus sön le computer ési dagnora da tó ca, n'á mai debojëgn de vacanzes o n'á mai la löna.
Pro chësta manifestaziun metüda a jí deboriada cun le Zënter linguistich dl Südtiroler Kulturinstitut, la Biblioteca provinziala Dr. Friedrich Teßmann y la Volkshochschule Südtirol spliga Diepold te so referat y tla discusciun atira dedô ci che l’inteligënza artifiziala é y ci che ara pó fá tl ciamp dla creativité y dl lingaz.
Klaus Diepold á inrescí tl ciamp dl'elaboraziun de segnai multimadiala ti don dantadöt importanza ala creaziun de algoritms asvelc. Al laora dötaurela sön la catedra d’elaboraziun de dac dla Facolté por eletrotecnica y tecnica dl'informaziun tl'Univeristé tecnica de Minca y tl ciamp dl aprendimënt a mascin por le svilup de mascins morales sciöche ince la modelaziun y simulaziun de afec por sistems cognitifs.
Moderaziun: Monika Obrist, Zënter linguistich tl Südtiroler Kulturinstitut
Data y ora: en lönesc, ai 11 de novëmber dl 2019, dales 18:00
Post: Waltherhaus, salf dla Cassa dl Sparagn,Schlernstraße 1, Balsan
Klaus Diepold, professur tl'Univeristé tecnica de Minca, rajona te so referat de inteligënza artifiziala y se damana sce i algoritms ne sará nia tosc de mius interlocuturs.
Na relaziun de sport tl foliet local, na poesia aladô dl model de Goethe o n laur de conclujiun por l'université - Diepold é dla convinziun che l'inteligënza artifiziala é dadî bele ince rovada te chisc ciamps creatifs, olache ara vëgn ince tres ciamó miú. "Tl dagní sarál tres plü ri da dí sce n test vëgn da na porsona o da na mascin."
Mo nia ma cun i jornalisć, i auturs o i traduturs ne se confrontëia l'inteligënza artifiziala tl ciamp linguistich. An pó bëgn tosc ince se damané sce i algoritms n’é nia de mius interlocuturs: n chatbot, avatar o n assistënt personal virtual pó a vigni moda salvé plü savëi co na porsona y imparé plü debota. Y sce al n'é nia propi n virus sön le computer ési dagnora da tó ca, n'á mai debojëgn de vacanzes o n'á mai la löna.
Pro chësta manifestaziun metüda a jí deboriada cun le Zënter linguistich dl Südtiroler Kulturinstitut, la Biblioteca provinziala Dr. Friedrich Teßmann y la Volkshochschule Südtirol spliga Diepold te so referat y tla discusciun atira dedô ci che l’inteligënza artifiziala é y ci che ara pó fá tl ciamp dla creativité y dl lingaz.
Klaus Diepold á inrescí tl ciamp dl'elaboraziun de segnai multimadiala ti don dantadöt importanza ala creaziun de algoritms asvelc. Al laora dötaurela sön la catedra d’elaboraziun de dac dla Facolté por eletrotecnica y tecnica dl'informaziun tl'Univeristé tecnica de Minca y tl ciamp dl aprendimënt a mascin por le svilup de mascins morales sciöche ince la modelaziun y simulaziun de afec por sistems cognitifs.
Moderaziun: Monika Obrist, Zënter linguistich tl Südtiroler Kulturinstitut
Data y ora: en lönesc, ai 11 de novëmber dl 2019, dales 18:00
Post: Waltherhaus, salf dla Cassa dl Sparagn,Schlernstraße 1, Balsan